Sursa poza si informatii: phonline.ro

Catherine Loveday, profesoară de neuropsihologie la Universitatea Westminster, a creat o rutină zilnică menită să încetinească progresia bolii Alzheimer la mama sa, Scillia. Diagnosticată la 70 de ani, Scillia a început să trăiască încă independent la 85 de ani, datorită intervențiilor bazate pe expertiza fiicei sale.

Jurnalul de seară: un aliat al memoriei

Scrierea unui jurnal seara nu este doar o activitate creativă, ci o metodă eficientă de a exercita memoria prin „repetiție spațiată”. Notarea evenimentelor zilnice obligă creierul să-și amintească și să consolideze amintirile pe termen lung, oferind și un moment de liniștire înainte de somn. Profesoara Loveday recunoaște impactul pozitiv al acestui obicei asupra memoriei mamei sale.

Plimbări zilnice pentru sănătatea creierului

Mersul pe jos zilnic susține nu doar sistemul cardiovascular, ci și sănătatea cognitivă prin activarea hipocampului, implicat în memorare și orientare. Plimbările Scilliei prin locuri cunoscute și necunoscute au asigurat păstrarea acestei zone a creierului activă.

Importanța socializării

Pentru a combate izolarea socială, un factor de risc pentru demență, profesoara Loveday a subliniat importanța menținerii relațiilor sociale. Interacțiunile frecvente ajută la scăderea stresului și reduc inflamația, elemente care influențează declinul cognitiv.

Tehnologia ca suport

Pe măsură ce memoria pe termen scurt se deteriorează, note simple și tehnologia pot deveni aliați de încredere. Scillia s-a obișnuit să folosească Google Maps și să aibă la îndemână un whiteboard pentru a-și nota sarcinile zilnice, menținând astfel autonomia și siguranța.

Terapia prin nostalgie

Amintirile din trecut, adesea mai bine păstrate în stadiile incipiente ale Alzheimerului, pot fi valorificate prin muzică și discuții despre evenimente importante din trecut. Aceste momente nu doar întăresc identitatea personală, ci și aduc confort emoțional.

Dietă sănătoasă și somn regulat

Profesoara Loveday a adoptat pentru mama sa o dietă antiinflamatorie, bogată în legume verzi, fructe de pădure și grăsimi sănătoase, susținând astfel funcțiile neuronale. De asemenea, stabiliți o rutină de somn pentru a asigura un odihnă corespunzătoare care protejează împotriva demenței.

Planificarea din timp

Azlimer-ul este o boală care necesită discuții deschise despre viitor încă din stadiile incipiente ale bolii. Astfel, se evită tensiunile familiale și se asigură că persoana afectată poate contribui la deciziile privind îngrijirea ulterioară.

Verificările auditive și vizuale

Testările regulate ale vederii și auzului, recomandate o dată la doi ani pentru persoanele peste 60 de ani, sunt esențiale. Corectarea deficiențelor poate întârzia deteriorarea cognitivă, oferind un sprijin semnificativ persoanelor cu Alzheimer.

Aceste strategii simple, dar eficace, dovedesc că schimbările zilnice mici pot avea un efect semnificativ asupra celor care trăiesc cu Alzheimer, influențând pozitiv calitatea vieții și încetinind progresia bolii.