Votul Electoratului

În cazul în care alegerile parlamentare s-ar desfășura duminica viitoare, AUR ar ocupa prima poziție, beneficiind de o susținere de 32%. Partidul Social Democrat (PSD) ar acumula 24% din voturi, iar Partidul Național Liberal (PNL) s-ar poziționa la 20%. Cele două partide tradiționale rămân aproape unul de altul în opțiunile alegătorilor. Uniunea Salvați România (USR) ar obține 10%, în timp ce Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) se află la limita de 5%.

Printre ceilalți actori politici, Partidul Național Român Renascentist (PNRR), condus de Cristian Popescu Piedone, ar strânge 4%, iar S.O.S. România 3%. Categoria "Altul" ar reprezenta 2% din alegere. Datele prezentate de CURS sugerează o competiție stabilă între principii partide, cu AUR având un avantaj clar față de restul concurenților.

Percepția Asupra Politicienilor

În ceea ce privește încrederea publicului în politicieni, Călin Georgescu se află pe prima poziție, având un procent de 32% pentru "încredere multă și foarte multă", urmat îndeaproape de Nicușor Dan, cu 31%. Ilie Bolojan se situează pe locul trei, cu 25%, iar George Simion obține 23% încredere.

Traian Băsescu, Cristian Popescu Piedone și Sorin Grindeanu sunt săturați în jurul valorii de 21% în privința încrederii, în timp ce Hunor Kelemen, Diana Șoșoacă și Dominic Fritz apar printre cei mai nepopulari politicieni, înregistrând cele mai ridicate niveluri de neîncredere.

CURS subliniază că niciunul dintre liderii evaluați nu depășește pragul de 35% în zona de încredere, ceea ce ilustrează un climat de neîncredere profund în rândul cetățenilor față de clasa politică. Aceasta sugerează o scenă politică împărțită, în care fiecare lider reușește să-și păstreze un nucleu de susținători, dar fără a genera un nivel semnificativ de încredere.

Contextul Sondajului

Sondajul a fost efectuat de CURS într-un cadru marcat de instabilitate politică, continuând negocierile între partidele parlamentare pentru formarea unei noi majorități guvernamentale. Studiul analizează atât intenția de vot, cât și percepția asupra principalelor figuri politice.

Metodologia folosită a inclus un eșantion național format din 1664 respondenți adulți (18+), având un design probabilistic, stratificat și multistadial. Marja de eroare este estimată la ±2,4%, cu un grad de încredere de 95%. Colectarea informațiilor s-a realizat prin interviuri față-în-față, desfășurate la domiciliul participanților, în perioada 1 – 14 mai 2026.

Observații Locale

Deși sondajul național nu se concentrează în mod specific pe Ploiești, oferă o imagine relevantă asupra climatului politic general ce influențează și comunitatea noastră. Tendința prevalentă de neîncredere în clasa politică și fragmentarea partidelor reflectă adesea frustrarea cetățenilor din zona noastră. Mulți locuitori se simt de multe ori deconectați de deciziile luate în plan central, iar promisiunile electorale par să aibă din ce în ce mai puțin impact asupra problemelor cotidiene. În acest peisaj politic complex, este crucial ca fiecare cetățean să se informeze diversificat și să exercite dreptul de vot în cunoștință de cauză, având în vedere programele concrete ale candidaților, nu doar declarațiile populiste.