Sursa poza si informatii: phonline.ro

În timp ce reforma companiilor de stat continuă să fie neglijată, partidele politice par să prioritizeze menținerea sinecurilor pentru apropiați. Deși inițiativele legislative pentru reducerea numărului membrilor consiliilor de administrație și limitarea indemnizațiilor acestora au fost aduse în prim-plan de către PNL și PSD, ele sunt acum blocate chiar de partidele inițiatoare.

Încercări blocate de reforme

Deși legea stipulează un maximum de șapte membri într-un consiliu de administrație, multe companii de stat, precum Compania Națională de Investiții (CNI), funcționează cu până la 11 membri. Într-un interviu, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a răspuns filosofic la întrebările privind necesitatea unui număr atât de mare de membri, subliniind că deciziile pot fi la fel de bune sau rele indiferent de numărul celor implicați.

Marea majoritate a membrilor consiliului CNI sunt politicieni sau persoane apropiate de aceștia, în timp ce reforma rămâne promisiune neîmplinită. Practica este frecvent întâlnită la nivel național și local, unde rețelele de influență politică blochează inițiativele de schimbare.

Promisiuni și realități politice

În fața presiunii financiare, liderii PSD și PNL au readus în discuție reducerea numărului de membri din consiliile companiilor de stat și plafonarea indemnizațiilor. Ilie Bolojan, președinte PNL, și Sorin Grindeanu, președinte PSD, au susținut necesitatea unor măsuri clare și ferme în acest sens, subliniind inadmisibilitatea unor indemnizații mai mari decât salariile unor funcții de top.

Cu toate acestea, propriile lor legi, care ar fi trebuit să aducă aceste schimbări, zac neadoptate în sertarele Parlamentului. În 2019, Florin Roman, deputat PNL, a inițiat un proiect care limita numărul de membri la cinci, inițiativă însă blocată ulterior. Inutilizarea acestor proiecte trădează adevăratele priorități ale politicienilor.

Aparenta uitare politică

Chiar și inițiatorii par să fi uitat de propriile propuneri legislative. Costel Dunavă, președintele comisiei economice a Camerei Deputaților, este neștiutor în privința statutului proiectului său, arătând confuzie și lipsă de implicare în proces. De cealaltă parte, social-democrații au promovat în 2021 un alt proiect legislativ, dar nici acesta nu a fost susținut efectiv.

Vicepreședintele PSD, Paul Stănescu, a demonstrat o atitudine evazivă când a fost întrebat despre progresul inițiativei sale, recunoscând că nu a monitorizat evoluțiile acestuia.

Concluzie: Promisiuni de imagine

Concluzionând, faptul că partidele au inițiat proiecte pe care ulterior le-au ignorat, reflectă un exercițiu de imagine fără substanță. Realizările promise rămân în continuare nerealizate, iar în lipsa unei voințe politice autentice, structurile statale continuă să fie sufocate de rețele de interese și relații de partid. Doar determinarea politică ar putea aduce schimbările necesare pentru un sistem transparent și eficient.