Sursa poza si informatii: phonline.ro

Într-o mutare controvrsată, Curtea Constituțională a României (CCR) a hotărât că anumite articole din legea care cere publicarea declarațiilor de avere sunt neconstituționale. Prin urmare, aceste declarații și detaliile despre averile soților și copiilor demnitarilor nu vor mai fi accesibile publicului, decizie care a atras critici vehemente din partea Agenției Naționale de Integritate (ANI) și a societății civile.

Cum va afecta secretizarea declarațiilor de avere

Decizia CCR, luată cu majoritate de voturi, subliniază că publicarea acestor declarații ar încălca dreptul la viață privată. În schimb, CCR consideră suficientă doar depunerea lor la organul competent, evitând astfel publicitatea lor. Acest lucru ridică îngrijorări privind posibila lipsă de transparență și dificultatea de a urmări posibile acte de corupție.

Reacții din partea liderilor politici și societății civile

Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a declarat decizia CCR ca fiind „regretabilă”, subliniind nevoia urgentă ca Parlamentul să ia măsuri pentru a menține transparența. De asemenea, președintele Nicușor Dan a criticat această hotărâre ca fiind împotriva principiilor democratice, îndemnând la rapidă corectare legislativă.

Reprezentanții societății civile, precum Expert Forum și Asociația pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, au reacționat vehement, acuzând decizia CCR de a distruge un instrument vital în lupta anticorupție și de a compromite angajamentele internaționale ale României, inclusiv planurile de aderare la OCDE și menținerea standardelor UE.

Cu ce impact se confruntă România

Mai mulți politicieni, inclusiv liderul USR Dominic Fritz și prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu, și-au exprimat îngrijorarea că această decizie afectează sistemul național de integritate. Aceștia cer reforme urgente pentru a împiedica o eventuală amplificare a corupției.

În contextul actual, este evident că publicul și liderii politici caută soluții pentru a echilibra transparența cu protecția vieții private, asigurând în același timp integritatea funcțiilor publice. Această dilemă ar putea să ofere un moment prielnic pentru o dezbatere mai amplă asupra modului în care România abordează tema integrității publice.