Mihai Tonsciuc, împreună cu gruparea "Noi, Ploieștenii", a formulat acuzații serioase, afirmând că inițiativa propusă de Săraru reprezintă „cel mai ascuns tun imobiliar din istoria Ploieștiului”. Această propunere viza ieșirea orașului din Fundația „Constantin Stere”, care deține peste 50 de hectare de teren și un imobil cu o semnificație istorică în zona Bucov. Susținerile formulate afirmă că aceste terenuri, aflate în vecinătatea unui parc extins, au un potențial imobiliar ridicat, favorizând dezvoltarea unor cartiere rezidențiale de lux. Tonsciuc a menționat, de asemenea, că proiectul a fost adăugat pe ordinea de zi și votat într-un interval extrem de scurt, de aproximativ o oră de la depunere, contrar procedurii obișnuite care prevede o analiză de câteva săptămâni, ceea ce a generat neîncredere privind urgența demersului.

În replică, viceprimarul Alexandru Săraru a respins acuzațiile, numindu-le dezinformări și calomnii. A prezentat documente care atestă că terenurile vizate, în suprafață de 50 de hectare, sunt protejate printr-un contract de concesiune cu Consiliul Județean Prahova, având valabilitate de 99 de ani, începând cu iunie 2003. Săraru a subliniat că patrimoniul fundației nu poate fi înstrăinat dincolo de scopul pentru care a fost creat, demontând astfel ipoteza unui „tun imobiliar”. În plus, a afirmat că proiectul de retragere a fost adoptat cu o majoritate semnificativă din voturile consilierilor și că a respectat toate avizele de legalitate necesare.

Fundația „Constantin Stere” a fost înființată în 2002 de Suzana Stere, nora prozatorului și politicianului cunoscut, care a donat fundației cele 50 de hectare, imobilul și terenul adiacente, obținute prin retrocedare. Ulterior, fundația a stabilit un parteneriat cu Consiliul Județean Prahova, care s-a angajat să plătească o redevență pentru promovarea operei lui Constantin Stere. O parte din moșia de la Bucov a fost transformată, în timp, în cel mai mare parc de relaxare din zonă, prin eforturile Consiliului Județean Prahova, Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, Primăriei Ploiești și Primăriei comunei Bucov. Conform statutului fundației, vânzarea patrimoniului poate avea loc doar cu acordul unanim al membrilor fondatori, care includ Consiliul Județean Prahova, Municipiul Ploiești și Comuna Bucov. Retragerea Ploieștiului din această structură ar elimina o barieră importantă în privința înstrăinării patrimoniului, conform susținătorilor acuzațiilor.

Viceprimarul Săraru a explicat că decizia de a propune ieșirea Municipiului Ploiești din Fundație este o măsură administrativă rațională, având în vedere că orașul are un rol considerat decorativ în cadrul acestei organizații și nu a contribuit financiar în ultimii 25 de ani. De asemenea, a menționat un litigiu prelungit cu Primăria Bucov referitor la moștenirea lui Constantin Stere. Acest conflict a început în anii 2007-2008 și a parcurs mai multe etape legale, culminând cu victoria definitivă a Municipiului Ploiești în mai 2023, când Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul Comunei Bucov și a confirmat dreptul de proprietate al orașului asupra parcului, care include facilități de agrement, un muzeu, o grădină zoologică, locuri de joacă, un lac și zone de alimentație publică.

Pe lângă acuzațiile referitoare la patrimoniul fundației, Săraru a susținut că întregul scandal ar reprezenta, de fapt, o manevră diversionistă, o „perdea de fum” menită să ascundă o tentative a administrației primarului Mihai Polițeanu de a efectua plăți ilegale către o firmă privată pentru realizarea unor regulamente urbane. Aceste regulamente ar fi fost elaborate deja fără costuri de către angajații Primăriei Ploiești. Din informațiile disponibile, se știe că administrația Polițeanu a contractat patru studii, inclusiv pentru reglementări HoReCa și estetică urbană, cu compania Urban Innovation Hub din Caraș-Severin, care dispune de un singur angajat. Sumele contractuale, obținute prin achiziție directă, se ridică la aproximativ 608.000 de lei, iar consilierii locali, inclusiv cei din PNL, au decis să redirecționeze acești bani către cofinanțarea proiectelor de anvelopare a blocurilor, transformând astfel resursele din birocrație în investiții directe pentru comunitate.

Alexandru Săraru a considerat atacurile lui Mihai Tonsciuc ca fiind calomnii, motivate de dorința acestuia de a-i răpi funcția de viceprimar, pe care ar dori să o dețină de circa doi ani. Tonsciuc, care susține primarul independent Mihai Polițeanu, a fost avertizat de Săraru că, în cazul în care acuzațiile nefondate vor continua, își va rezerva dreptul de a acționa în instanță împotriva „mașinăriei de manipulare” pe care o percepe ca fiind operativă în spatele acestor tensiuni.

Aspecte de Considerat

Astfel de conflicte administrative, care impun gestionarea bunurilor publice și implică acuzații reciproce între figuri decizionale, provoacă adesea confuzie și frustrare în rândul cetățenilor din Ploiești. Comunitatea este adesea spectatoră a unor „războaie” politice care par să epuizeze resursele și să disperseze energia, în loc să se concentreze pe soluții reale pentru problemele orașului. Există frecvent o lipsă de transparență în procesele decizionale, iar informațiile contradictorii contribuie la amplificarea neîncrederii. Un sfat util pentru cetățeni ar fi să fie atenți la ședințele Consiliului Local și să se informeze din diverse surse, pentru a-și forma o imagine cât mai exactă asupra modului în care sunt gestionate bunurile și fondurile publice.