Premierul Ilie Bolojan susține că tinerii care termină facultățile de medicină de stat ar trebui să rămână să profeseze o perioadă în România, ca formă de „obligație” față de investiția făcută de stat în pregătirea lor.

Anunțul premierului: minimum câțiva ani de lucru în România

Marți, 10 februarie, în cadrul unei ședințe din Parlament, Ilie Bolojan a declarat că absolvenții facultăților de medicină de stat ar trebui să lucreze în România pentru o durată minimă de câțiva ani. Argumentul său este că statul suportă atât costurile studiilor, cât și pe cele ale rezidențiatului, iar acest efort financiar ar trebui „răsplătit” prin activitatea profesională a medicilor în sistemul românesc.

Premierul a explicat că, în viziunea sa, dacă un student beneficiază de școlarizare gratuită la medicină și de rezidențiat plătit din bani publici, atunci are responsabilitatea de a oferi serviciile sale medicale înapoi țării, pentru o perioadă determinată.

Discuții în fața primarilor din toată țara

Declarațiile au fost făcute în cadrul unei dezbateri cu primarii, organizată de Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România. În fața aleșilor locali, Bolojan a vorbit despre nevoia unei reguli clare, aplicabile tuturor absolvenților de medicină formați pe banii statului.

El a subliniat că „măcar doi, trei, patru sau cinci ani” medicii ar trebui să lucreze undeva în România, iar această regulă trebuie pusă efectiv în practică. Premierul a legat această idee de necesitatea reducerii dezechilibrelor dintre orașe și sate și de acoperirea zonelor în care lipsesc medici.

Statistici îngrijorătoare: doar 1.000 din 7.000 merg în sistemul public

Ilie Bolojan a atras atenția asupra unei situații pe care o consideră alarmantă: din aproximativ 7.000 de absolvenți ai facultăților de medicină din România, doar 1.000 ajung să activeze în sectorul public.

Restul, a precizat premierul, pleacă să profeseze în alte state, ceea ce face ca România să se afle printre țările europene cu cele mai ridicate niveluri de migrație a medicilor.

Această realitate are efecte directe și asupra județelor precum Prahova, unde spitalele din Ploiești și din localitățile mai mici se confruntă periodic cu lipsa de specialiști, în special în anumite secții sau în unitățile medicale din mediul rural.

„Trebuie să avem curajul să luăm decizii care nu sună bine”

Premierul a insistat că sunt necesare măsuri ferme, chiar dacă acestea nu sunt populare:

El a punctat că o parte dintre medici ar trebui repartizați acolo unde este cea mai mare nevoie: în sate izolate, în orașe mici și în comunități unde lipsesc cadrele medicale. Bolojan a vorbit despre importanța unei politici coerente care să mențină personalul medical în țară și să asigure acces la servicii de sănătate pentru toate zonele.

Impact posibil pentru Prahova și Ploiești

Propunerea premierului are implicații directe și pentru județul Prahova:

• Spitalele din Ploiești, inclusiv cele de urgență și cele specializate, depind de medici care, după rezidențiat, aleg adesea oferta mai bună din străinătate.
• Unitățile medicale din comunele prahovene se confruntă frecvent cu lipsa medicilor de familie sau a specialiștilor, ceea ce obligă pacienții să bată drumul până la Ploiești sau chiar mai departe.

Prin măsura anunțată, Bolojan urmărește să limiteze plecarea medicilor în străinătate și să asigure servicii medicale mai bune pentru comunitățile defavorizate, mai ales din mediul rural și din orașele mici.

Cum vede Guvernul soluția pentru criza de medici

În esență, planul prezentat de premier se bazează pe două direcții:

1. Legarea studiilor finanțate de stat de o perioadă obligatorie de muncă în România – cel puțin câțiva ani după absolvire și rezidențiat.
2. Repartizarea unei părți dintre medici în zonele cu deficit acut de personal – sate îndepărtate, orașe mici, comunități unde astăzi există puțini sau chiar niciun medic.

Pentru pacienții din Ploiești și din localitățile prahovene, o astfel de politică ar putea însemna, dacă va fi pusă în aplicare, mai mulți medici în spitale și cabinete, timpi de așteptare mai mici și acces mai bun la servicii de sănătate, inclusiv în afara municipiului.