Sursa poza si informatii: biziday.ro

Un studiu recent realizat de INSCOP Research în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Comunist (IICCMER) dezvăluie că două treimi dintre români își amintesc pozitiv de fostul lider Nicolae Ceaușescu, considerându-l bun pentru România.

În cadrul cercetării, care este cea mai detaliată pe această temă realizată până acum, s-au colectat date de la 1.500 de respondenți în luna iulie 2025, având o marjă de eroare de +/-2,5%. Doar 24% dintre participanți au calificat conducerea lui Ceaușescu ca fiind nefavorabilă pentru țară.

Popularitatea lui Ceaușescu în mediul online

Remus Ioan Ștefureac, directorul general al INSCOP Research, a observat că Nicolae Ceaușescu a devenit de aproximativ un deceniu o figură celebră pe rețelele de socializare precum Facebook și TikTok, unde diverse video-uri și imagini sunt distribuite cu succes. Aceste materiale, create și distribuite strategic, par să influențeze percepția publica.

Prăpastia dintre percepție și realitate

Studiul scoate în evidență un decalaj notabil între percepția existentă a românilor asupra regimului comunist și realitățile istorice. Această nostalgie față de un regim autoritar poate avea consecințe semnificative pentru stabilitatea democrației, fiind alimentată de mituri și informații distorsionate. Problemele sociale precum polarizarea și neîncrederea persistentă sunt exacerbate de campanii de dezinformare desfășurate, tot mai intens, de actori interni și externi ostili.

Potrivit reprezentanților INSCOP Research, această nostalgie poate fi explicată și prin dorul de tinerețea pierdută sau de un sentiment de siguranță care pentru unii a existat în perioada comunistă, în contrast cu incertitudinea din perioadele de tranziție post-comuniste.

Datele complete și analizele pe grupuri socio-demografice vor fi publicate integral în cadrul unui eveniment organizat de IICCMER pe 22 iulie 2024. Rezultatele vor fi disponibile și pe paginile oficiale ale INSCOP și IICCMER, oferind publicului larg și profesioniștilor din presă acces la toate detaliile studiului.

Această cercetare relevă nu doar o nostalgie surprinzătoare pentru un regim autoritar, dar și provocările majore pe care le reprezintă infodemia pentru societatea românească contemporană.