Un raport recent al Comisiei Europene, publicat vinerea trecută, indică faptul că Ungaria întâmpină deja întârzieri semnificative în punerea în aplicare a unor aspecte esențiale ale Pactului privind migrația și azilul, convenit în 2024. Este evidențiat faptul că Budapesta nu a transmis informații referitoare la locațiile unde vor avea loc procedurile de frontieră și nu a împărtășit anumite părți ale planurilor sale de urgență cu agenția UE pentru azil. În plus, Ungaria, alături de Slovacia, a refuzat să participe la dezvoltarea primului "fond de solidaritate" al pactului, un nou mecanism de repartizare a responsabilităților inclus în acest acord.

Stance-ul lui Péter Magyar, liderul partidului Tisza, este clar și fără ambiguitate. Acesta a declarat luna trecută că țara sa "nu va accepta niciun pact sau mecanism de alocare" în privința azilului și migrației. Declarațiile sale subliniază angajamentul de a menține o poziție fermă pe aceste subiecte, chiar în contextele în care își propune să redefinească relațiile cu Uniunea Europeană. Magyar a subliniat că Ungaria va continua să mențină gardul de protecție la granița sudică și va remedia deficiențele actuale. De asemenea, a criticat guvernul precedent pentru amenzile considerabile aplicate de UE, în urma nerespectării politicilor de azil, și a promis că va căuta soluții legale pentru a evita sancțiunile viitoare, considerând că o gestionare strictă a frontierelor poate coexista cu normele europene, având că exemple Polonia și Slovacia.

Această abordare reflectă postura constantă a lui Viktor Orbán în ultimele ani, care a caracterizat migrația ca o amenințare la adresa securității naționale, a coeziunii sociale și a identității creștine a Ungariei. Sub conducerea sa, au fost ridicate garduri metalice și instituite zone de tranzit la granițe. Orbán a respins constant planurile UE de repartizare a responsabilităților și cotele obligatorii de migranți, amenințând chiar cu blocarea bugetului multianual al Uniunii Europene pe acest subiect.

Raportul Comisiei Europene subliniază, de asemenea, alte domenii în care Ungaria întâmpină dificultăți în pregătirile pentru aplicarea Pactului. Printre acestea se numără neîndeplinirea cerințelor privind actualizarea bazei de date Eurodac pentru amprente digitale, lipsa unei solicitări pentru partea sa din cele 3 miliarde de euro destinate implementării și întârzierea procedurilor esențiale de testare. Ungaria se află, de asemenea, în rândul țărilor care nu au implementat măsuri pentru a asigura asistența juridică gratuită solicitanților de azil.

Pe lângă provocările legate de migrație, Ungaria se confruntă și cu problema fondurilor europene înghețate, din cauza îngrijorărilor privind statul de drept. Péter Magyar a efectuat o vizită la Bruxelles la sfârșitul lunii aprilie 2026, unde a purtat discuții cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a debloca miliardele de euro. Se estimează că aproximativ 17 până la 19 miliarde de euro alocate Ungariei au fost blocate din cauza nerespectării statului de drept în perioada mandatului lui Orbán. Un miliard de euro a fost pierdut oficial de Ungaria în ianuarie 2025 din cauza neîndeplinirii reformelor necesare. Decizia Comisiei de a debloca parțial fonduri în decembrie 2023 a fost contestată de Parlamentul European și de Avocata Generală a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Comisia Europeană a evitat să speculeze asupra măsurilor pe care le va lua următorul guvern ungar, dar a reafirmat angajamentul de a continua colaborarea cu noua administrație imediat ce aceasta își va începe mandatul, inclusiv pe teme legate de migrație. Este important de menționat că, deși Ungaria reprezintă un caz singular, raportul Comisiei a identificat deficiențe în implementarea Pactului atât în alte state membre, printre care Germania, Italia, Grecia, Polonia, Belgia, Țările de Jos și Spania, în funcție de specificul politicilor acestora.

O altă controversă care a intensificat tensiunile între Bruxelles și Budapesta a fost decizia Ungariei de a elibera mii de traficanți de migranți condamnați în aprilie 2023, o acțiune care a determinat Comisia Europeană să acționeze în judecată Ungaria la Curtea de Justiție a UE. Această măsură, care a permis multor traficanți să părăsească rapid Ungaria și să se îndrepte spre Europa de Vest, a fost considerată de Comisie ca o subminare a eforturilor de combatere a traficului de persoane. Péter Magyar a criticat, în același timp, decizia lui Orbán de a elibera 2.200 de trafficanți condamnați.

Pactul privind migrația și azilul, considerat cea mai extinsă reformă a gestionării migrației din partea UE în ultimii ani, se axează pe crearea unui sistem comun care să permită un control mai eficient asupra frontierelor externe ale Uniunii și stabilirea unor proceduri unificate de azil, echilibrând responsabilitățile statelor membre printr-un mecanism de repartizare a sarcinilor la nivelul întregului bloc. Chiar dacă majoritatea statelor membre fac progrese remarcabile, eforturile trebuie sporite pentru a transforma sistemul în unul pe deplin operațional.

Aspecte importante

Din perspectiva unui cetățean obișnuit din România, discuțiile la nivel european despre migrație și statul de drept din țările vecine pot părea îndepărtate, dar au implicații reale. Schimbările în relațiile dintre statele membre și Bruxelles, în special pe teme sensibile ca migrația, pot influența stabilitatea regională și, indirect, deciziile care ne afectează pe toți. Există nemulțumiri persistente privind modul în care anumite state membre par să ignore reglementările comune, în timp ce altele respectă aceste cerințe. Este esențial pentru cititorii noștri să se mențină informați cu privire la aceste evoluții, deoarece deciziile de la Bruxelles și din capitalele europene pot avea efecte asupra politicilor interne și asupra fluxurilor economice. Un sfat practic ar fi să urmărim cu atenție modul în care se va clarifica situația fondurilor europene pentru Ungaria, deoarece un rezultat pozitiv sau negativ în acest sens ar putea influența și negocierile viitoare ale României pe teme similare.